Un spectacol care recuperează cu finețe și rigoare o pagină esențială din dramaturgia românească, propunând o incursiune lucidă și emoționantă în istoria intimă a unei familii, pe fundalul transformărilor sociale și morale ale secolului XX.
„Căutând idei de spectacol împreună cu Dorina Lazăr, am ajuns la istoria sentimentală a Trei generații – o istorie frământată, traversată de iubiri neîmplinite, pasiuni și constrângeri nemeritate. Am dorit să construim un spectacol cu parfum de epocă, cu costume elegante, decor și muzică evocatoare de sfârșit și început de secol. Având roluri solid scrise și actori pe măsură, am realizat un spectacol de teatru în sensul clasic al cuvântului: cu început, poveste și final”, mărturisește regizorul Dinu Cernescu.
La rândul său, Dorina Lazăr subliniază dimensiunea programatică a acestui demers artistic: „Premiera cu Trei generații nu este un moft sau un capriciu melancolic, ci începutul unui program estetic și profesional. Este o invitație adresată tinerilor – actori, regizori, spectatori – de a privi societatea românească prin ochii românilor, de a înțelege subtilitatea cu care autorii de altădată strecurau adevărul printre rânduri și arta de a fenta cenzura. Așa se explică de ce sălile erau pline, chiar și atunci când spectatorii stăteau cu mănuși și pleduri pe genunchi”.
Scrisă de Lucia Demetrius (1910–1992) – prozatoare, poetă, traducătoare, actriță și autoare dramatică –, piesa Trei generații a avut premiera în 1956, la Teatrul Municipal (actualul Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”). Distribuția originală a reunit nume legendare ale scenei românești, precum Ștefan Ciubotărașu, Marietta Rareș, Fory Eterle, Tantzi Cocea, Jules Cazaban sau Leny Caler.
De-a lungul deceniilor, spectacolul s-a bucurat de un succes constant, fiind montat în teatre din București, din țară și din străinătate (Riga, Teatro Nuovo din Torino, Lituania). Textul a fost tradus în cinci limbi și ecranizat în trei versiuni cinematografice, iar în 1989 a inspirat o operă în trei acte, compusă de Sergiu Sarchizov.
Montarea semnată de Dinu Cernescu a fost apreciată de critică pentru eleganța și onestitatea abordării. „Un spectacol jucat impecabil și montat academic, în care se recunosc atât măiestria regizorului, cât și rafinamentul său burghez, în cel mai bun sens al expresiei artistice”, scria Dinu Grigorescu. Liviu Ornea remarca, la rândul său, faptul că regizorul „nu a făcut arheologie, ci a luat textul în serios, fără ironii sau caricaturizări”. Iar Tudor Sicomaș descria spectacolul drept „o bijuterie teatrală”, evidențiind scenografia Mariei Miu și performanța Crinei Mureșan, capabilă să traverseze cu naturalețe cele trei vârste ale personajului Ruxandra.
Distribuția actuală reunește actori care dau substanță și nuanță acestui univers familial: Angela Ioan (Sultana), Crina Mureșan (Ruxandra), Sabrina Iașchevici (Eliza), Ioana Mărcoiu (Veronica), Rodica Mandache (Domnișoara Macri cea mică), Mugur Arvunescu, Alexandru Papadopol, Laurențiu Lazăr, Marian Ghenea, Silvian Vâlcu și alții. Scenografia este sem