CFR Infrastructură a publicat primele randări care arată cum va arăta gara din Băile Herculane după finalizarea lucrărilor de modernizare. Clădirea, aflată la intrarea în stațiune, este unul dintre cele mai valoroase monumente ale patrimoniului feroviar românesc și urmează să intre într-un amplu proces de restaurare, menit să îi redea aspectul istoric și să aducă spațiile destinate călătorilor la standardele actuale de confort, siguranță și accesibilitate. Proiectul este gestionat de Societatea Regională de Căi Ferate Timișoara (SRCF) și face parte dintr-un program național mai amplu de modernizare a 47 de stații de cale ferată din România.
Gara a fost construită între 1878 și 1886, după planurile inginerului austriac Auguste de Serres Wieczffinski. Inaugurarea a avut loc la 20 mai 1878, odată cu darea în folosință a liniei Timișoara–Caransebeș–Orșova. Arhitectura, ridicată în stil baroc, s-a inspirat dintr-un pavilion construit în 1759 pentru împăratul Francisc I și Maria Tereza, în complexul Schönbrunn din Viena. Înainte de a deveni gară, clădirea a funcționat ca reședință de vânătoare a împăratului Franz Joseph al Austriei.
Printre personalitățile care au trecut pragul gării se numără chiar Franz Joseph, împărăteasa Elisabeta, cunoscută drept Sissi, regele Alexandru I al Serbiei și regele Carol I al României. Situată pe Magistrala CF 100, parte a coridorului feroviar Orient–Est Mediteranean, care leagă București Nord de Timișoara Nord, gara se află pe strada Trandafirilor nr. 101, aproape de confluența râurilor Cerna și Belareca, în orașul Băile Herculane, județul Caraș-Severin. Clădirea principală și cea auxiliară sunt înscrise în Lista Monumentelor Istorice, grupa A.
De-a lungul timpului, edificiul a ajuns într-o stare avansată de degradare. În anul 2018, Primăria Băile Herculane a inclus gara pe lista clădirilor supraimpozitate cu până la 500%, măsură menită să atragă atenția CFR asupra necesității unei intervenții urgente asupra construcției de patrimoniu.
Licitația pentru lucrările de modernizare a fost lansată de SRCF Timișoara în 2024, iar contractul a fost atribuit în 2025 asocierii formate din firmele GDO Mov Impex, din Baia Mare, și GLB Transark, din București. Potrivit SRCF Timișoara, valoarea contractului de proiectare și execuție este de 17.007.003 lei, fără TVA, finanțați prin Programul Transport 2021-2027, din fonduri europene; alocarea maximă estimată inițial pentru acest obiectiv fusese de aproximativ 19,3 milioane de lei. Ministerul Transporturilor a emis autorizația de construire la 10 februarie 2026, document valabil 24 de luni, care menționează o valoare a lucrărilor autorizate de 12.150.500 lei, fără TVA, sumă declarată de solicitant în cererea de autorizare și în devizul general.
Contractul prevede 9 luni pentru proiectare și 17 luni pentru execuția propriu-zisă a lucrărilor, urmate de o perioadă de garanție de minimum 60 de luni. Durata efectivă de execuție începe abia din momentul demarării șantierului, dată care urmează să fie anunțată de constructor. Până la începutul anului 2026, licitația pentru serviciile de consultanță și supervizare a lucrărilor, obligatorie pentru un proiect finanțat din fonduri europene, fusese anulată din lipsă de oferte și nu era încă reluată.
Lucrările la clădirea principală includ consolidarea structurii și restaurarea cupolei, cu păstrarea solzilor metalici colorați și a elementelor decorative originale. Vor fi refăcute fațadele, tâmplăria din lemn și ornamentele din piatră, alături de pardoselile din mozaic policrom, picturile și componentele artistice din sala centrală, lucrări ce urmează să fie realizate de artiști plastici atestați pentru restaurarea de monumente. Sala de așteptare va fi reamenajată în holul central, ghișeul casei de bilete va fi refăcut după modelul inițial, iar ceasul exterior și scara interioară vor fi restaurate.
Proiectul mai prevede restaurarea pergolelor istorice, a balustradelor din fier forjat și a lampadarelor, precum și reabilitarea platformei aferente liniei 1, pe o suprafață de aproximativ 2.940 de metri pătrați. Vor fi instalate sisteme moderne de informare a călătorilor, sonorizare și supraveghere video, iar instalațiile electrice, sanitare și termice vor fi înlocuite integral. Sunt prevăzute trasee accesibile pentru persoanele cu dizabilități, amenajarea spațiilor verzi, cu păstrarea vegetației cățărătoare de pe pergole, și o parcare cu 11 locuri, dintre care două rezervate persoanelor cu dizabilități.
Clădirea auxiliară va fi restaurată și reconfigurată pentru a găzdui un centru de instruire destinat personalului feroviar. Studiul istoric care a stat la baza proiectului a stabilit că fațadele și planșeul din zona de acces sunt singurele elemente cu valoare patrimonială ale acestui corp de clădire, restul urmând să fie reconfigurat funcțional.
Restaurarea gării se înscrie într-un efort mai amplu de revitalizare a stațiunii Băile Herculane, unde au fost reabilitate deja și alte obiective de patrimoniu, printre care podul de piatră construit în 1865, care face legătura dintre strada Cernei și Piața Hercules. La finalul lucrărilor, gara ar urma să redevină un reper arhitectural al stațiunii balneare aflate la poalele Munților Cernei, readucând în circuitul turistic o clădire cu o încărcătură istorică rar întâlnită printre gările din România.