Restaurantul italian La Dolce Vita mi s-a lipit de suflet precum marca de scrisoare.
L-am descoperit intr-o seara, dupa o plimbare lunga cu masina prin Bucuresti, si intr-o stare in care, daca as fi fost barbat, m-as fi infundat intr-o crasma, sa ma imbat. Pe dinafara (pentru ca este amenajat in subsolul unei vile), mi-a dat impresia de local afumat si intunecos, care s-ar fi pliat perfect pe nevoia mea de a ma ascunde intr-un colt din care sa nu vad si sa nu fiu vazuta de nimeni.
Parchez, e loc destul, ma apropii de usa si ma saluta un ins, pe care nu-l observasem, anume postat acolo sa salute si sa deschida usa. Intru si mi se astern in fata vreo 4 trepte mari, de marmura alba. „Hait!”, imi zic, „ce voiam eu si ce-mi ofera astia…”, sa plec, n-aveam niciun motiv, era mai bine decat ma asteptam, dar daca ramaneam, trebuia sa-mi schimb mood-ul.
Nu cred ca-mi era foame, dar, aruncand o privire in jur, constat ca restaurantul La Dolce Vita e aproape plin de oameni cu un apetit vizibil si-mi spun ca, pana la urma, tot raul spre bine, sunt doua cai de activare a hormonului fericirii, prin efort fizic sau mancand ca porcul. 🙂 De efort fizic chiar nu ma simteam in stare. 😀
Meniul era foarte variat, in caracterele unui restaurant cu specific italian rafinat, cu multe salate, garnituri, paste, sorbetto, aperitive (le-am luat invers 😆 ) si dulciuri pe baza de fructe. Rafinata e si servirea, preparatele vin sub clopot, personalul se comporta ireprosabil, sticla (de apa plata, in cazul meu) nu sta pe masa, dar paharul mi-a fost reumplut cu o promptitudine uimitoare. Am luat un aperitiv – tulpina de telina cu pasta de branza, ceva exceptional, tagliarette quatro formaggi, nu rele, dar ar mai fi suportat putina branza, si o crema de zahar ars foarte buna.
In restaurant La Dolce Vita atmosfera e de bun simt, clientii nu-s nici scortosi, nici badarani, oameni normali, civilizati, relaxati, La Dolce Vita chiar mi-a inspirat confortul de trattorie tipica, in care toata lumea se simte bine (pana si eu), iar angajatii isi fac treaba cum trebuie.
Preturile sunt medii, dar nu m-ar fi deranjat absolut deloc daca ar fi fost mari.
La plecare am fost condusa pana la masina de individul de la usa, „ca sa nu mi se intample ceva”. Mi-a placut pana si asta, a facut-o cu o naturalete deloc romaneasca, si-a meritat cei 5 lei ca mi-a deschis portiera. 🙂
Restaurant La Dolce Vita
Str. Occidentului, nr. 44
Telefon: 021/3108694
0744388659
Deschis: 12:00-24:00