Filmul reprezinta o tehnica de proiectie de cadre in succesiune rapida, care simuleaza miscarea. Cuvantul „cinema” provine din limba greaca si inseamna miscare. La 28 decembrie 1895, fratii Lumiere au proiectat pentru prima data imagini in miscare. Tot fratii Lumiere au produs, de asemenea, o serie de filme documentare care au fost de succes la momentul respectiv. In peliculele lor, fratii Lumiere surprindeau: lucratorii care ieseau dintr-o fabrica, un gradinar care uda gazonul, valuri care se sparg pe mal etc.
Inventia a condus la o evolutie rapida si, in anul 1899, magicianul francez Georges Melies a filmat primul film de lunga durata 15 minute, „Afacerea Dreyfus”, iar in 1900 a filmat „Cenusareasa” cu 20 de scene. Dar, filmele sale cele mai notabile sunt: „Calatorie pe Luna”, din 1902, si „Halucinatiile baronului Munchhausen”, un film in care a experimentat trucuri fotografice.
Mai tarziu, Edwin S. Porter a inclus in stilul documentar fanteziile Lumiere si Melies, pentru a da nastere la fictiune. A produs primul film american de interes, „Marele jaf al trenului”, in 1903, cu o durata de 8 minute. Acesta a inclus inovatii, cum ar fi montari filmate in diferite momente si scene in locatii, compunand o unitate narativa.
Intre 1909-1912, Motion Picture Patents Company (MPPC) a controlat toate aspectele legate de industria filmului. Acest grup a fost dizolvat in 1912, pentru a se permite companiilor independente sa isi produca filmele.
Pana la 1912, cinematografia italiana a fost cea mai puternica, cu 717 productii. Acest lucru a provocat reactia producatorilor americani, care au crescut lungimea filmelor si au dat o mai mare libertate de exprimare producatorilor. Acest lucru a condus la o expansiune a cinematografiei americane. In perioada 1915-1920, salile de cinema americane au fost multiplicate, iar industria filmului s-a mutat de la Los Angeles la Hollywood.