Restaurantul italian La Dolce Vita mi s-a lipit de suflet precum marca de scrisoare.
L-am descoperit intr-o seara, dupa o plimbare lunga cu masina prin Bucuresti, si intr-o stare in care, daca as fi fost barbat, m-as fi infundat intr-o crasma, sa ma imbat. Pe dinafara (pentru ca este amenajat in subsolul unei vile), mi-a dat impresia de local afumat si intunecos, care s-ar fi pliat perfect pe nevoia mea de a ma ascunde intr-un colt din care sa nu vad si sa nu fiu vazuta de nimeni.
Parchez, e loc destul, ma apropii de usa si ma saluta un ins, pe care nu-l observasem, anume postat acolo sa salute si sa deschida usa. Intru si mi se astern in fata vreo 4 trepte mari, de marmura alba. “Hait!”, imi zic, “ce voiam eu si ce-mi ofera astia…”, sa plec, n-aveam niciun motiv, era mai bine decat ma asteptam, dar daca ramaneam, trebuia sa-mi schimb mood-ul.
Nu cred ca-mi era foame, dar, aruncand o privire in jur, constat ca restaurantul La Dolce Vita e aproape plin de oameni cu un apetit vizibil si-mi spun ca, pana la urma, tot raul spre bine, sunt doua cai de activare a hormonului fericirii, prin efort fizic sau mancand ca porcul. 
De efort fizic chiar nu ma simteam in stare. 
Meniul era foarte variat, in caracterele unui restaurant cu specific italian rafinat, cu multe salate, garnituri, paste, sorbetto, aperitive (le-am luat invers 
) si dulciuri pe baza de fructe. Rafinata e si servirea, preparatele vin sub clopot, personalul se comporta ireprosabil, sticla (de apa plata, in cazul meu) nu sta pe masa, dar paharul mi-a fost reumplut cu o promptitudine uimitoare. Am luat un aperitiv – tulpina de telina cu pasta de branza, ceva exceptional, tagliarette quatro formaggi, nu rele, dar ar mai fi suportat putina branza, si o crema de zahar ars foarte buna.
In restaurant La Dolce Vita atmosfera e de bun simt, clientii nu-s nici scortosi, nici badarani, oameni normali, civilizati, relaxati, La Dolce Vita chiar mi-a inspirat confortul de trattorie tipica, in care toata lumea se simte bine (pana si eu), iar angajatii isi fac treaba cum trebuie.
Preturile sunt medii, dar nu m-ar fi deranjat absolut deloc daca ar fi fost mari.
La plecare am fost condusa pana la masina de individul de la usa, “ca sa nu mi se intample ceva”. Mi-a placut pana si asta, a facut-o cu o naturalete deloc romaneasca, si-a meritat cei 5 lei ca mi-a deschis portiera.
Restaurant La Dolce Vita
Str. Occidentului, nr. 44
Telefon: 021/3108694
0744388659
Deschis: 12:00-24:00
Articole asemanatoare:
- Restaurant Bacci Joi, 12 martie 2009, va avea loc deschiderea oficiala a unui nou local in parcul Herastrau – “Bacci” – Ristorante...
- Restaurant Orasul Interzis Orasul Interzis mi-a amintit de Jade, fostul restaurant chinezesc din Piata Amzei, acum inchis. E la fel de elegant si de...
- Trattoria Il Calcio – Piata Amzei Am gasit cu greu un loc de parcare, la Trattoria Il Calcio, tocmai pe coltul de vis-a-vis al strazii. Mai exact i-am...
- Restaurant Casa Diana Am avut azi vreo 2 ore libere si m-am dus glontz pe Delea Noua, ca zarisem pe un site “restaurant...
- Restaurant Il Cantuccio Vis-a-vis de Gara Filaret e restaurantul Il Cantuccio – o terasa frumusica, aranjata cu gust, poate putin obosita(dar nu pana...
Recent Comments